Aseara in timp ce ma uitam la un film, m-a "palit" inspiratia "divina" sa fac o poezie "adevarata", sau cel putin varianta mea de adevar.
Perfectiunea imperfecta
Caut perfectiunea intr-un mireaj,
intr-o iluzie, sau holograma...
Caut sa fug de imperfectiunea mea,
de greselile mele, de mine...
Alerg dupa un vis nemaivisat,
o carte nescrisa, sau o poveste nepovestita...
Alerg catre prostia infinita,
lucrul de care fug - imperfectiunea.
M-am trezit dintr-un cosmar,
in care fugeam catre...
singurul lucru imperfect -
Perfectiunea.
ce joc de cuvinte!ies lucruri bune din "palituri" cu inspiratie>:D
RăspundețiȘtergere