Echipa ManGa KiDs recruteaza membri pentru Staff :
Iti plac anime'urile si manga'urile ?
Ai talent in lb. Engleza/PhotoShop/Computer ?
Ei bine, atunci esti potrivit pentru a intra in echipa Mk !
Ce trebuie sa faci ?
Daca stii engleza -> Sa traduci anime.
Daca ai talent in Ps -> Sa editezi manga & sa creezi bannere.
Daca inveti repede -> Sa faci encoding sau timng !
*Daca nu te incadrezi in nicio categorie de mai sus, poti opta pentru un moderator global( sa mentii disciplina pe forum )
Cum te inscrii in echipa ?
Il contactezi pe fondator la Y!M : mst_marik@yahoo.com
Sau trimiti un mail la : support@mk-zone.com
sâmbătă, 9 ianuarie 2010
marți, 5 ianuarie 2010
Poezia de dimineata
Răsăritul, iarna
Stau şi privesc pe geam, de parcă,
Făceam şi eu parte din acel tablou minunat,
În care primele raze, de soare, dansau,
Strălucind, pe zăpada albă de pe copaci.
În ţurţurii acoperiţi de lumina palidă,
Dansa curcubeul, de o frumuseţe feerică,
Hora prieteniei într-un ritm iute,
Împreună cu razele soarelui.
Pe pământul alb, proaspăt nins,
Era un corb, cu penele negre pictate
Cu puţină nea, ce radia de strălucire,
Care, tocmai, coborâse din cerul mov.
Totul parcă a încremenit pentru câteva minute:
Nimeni nu mai trecea pe drumul din faţa mea,
Care deobicei era foarte populat.
Am mai rămas numai eu şi corbul, în strălucire.
sâmbătă, 2 ianuarie 2010
Un nou an o noua poezie

Lacrimi scrise
Mă simt ca un avion de hârtie
care nu ştie unde-l duce vântul,
Şi încerc să-mi scriu destinul
cu fire lungi de sperantă.
Nu vreau să fug de adevăr,
lacrimi şi fericire.
Vântul sau gândul mă face să zbor,
să aspir, la fericire.
Că perfecţiunea este doar o iluzie,
care duce spre pierzanie.
Încerc să îmi creez destinul
fără să ştiu ce creez...
Acum mă uit împrejur, la oamenii care vor
să ajungă Dumnezeu pentru o clipă - şi reuşesc.
Pentru o clipa se contopesc, şi doi devine unu,
iar acel unu devine Dumnezeu.
În acea clipă imposibilul este posibil
şi din întuneric iese lumina care dă viaţă,
Iar odată cu ea... speranţă.
joi, 31 decembrie 2009
La multi ani 2010 & Vasile / Vasilaca!!!
În primul rînd, îmi pare rău ca nu am mai postat nimic pe blog de ceva timp, dar acum am revenit, si încă cu forţe noi ca de an nou.
În al doilea rand, urez toturor un an nou fericit si multe, multe împliniri.
Iar în al treilea rand si ultimu' urez toate cel bune tuturor persoanelor cu numele de Vasile, Vasilica.
vineri, 11 decembrie 2009
Zapacitul
Ce pot spune mai mult inafara ca aceasta este cea mai "ciudata" poezie a mea.
Incerc sa scriu, sau sa povestesc
un gand absurd...
Dar stau si ma gandesc, ca poate,
nu gandul e absurd - ci eu.
Ma doare capul si nu mai inteleg
nimic.
Nu mai inteleg nici macar daca
ma doare capul, sau gandesc prea mult.
Aau!! Imi explodeaza capul!
Incep sa-mi curga lacrimile fara
nici macar un motiv...
Oare plang?
Poate daca ma duc si scriu
in alta parte... ma vio descotorosi
de aceste sentimente inutile.
Dar daca nu sentimentele sunt...
Bum! Nu stiu unde am cazut
asa, deodata, fara nici macar
sa mai clipesc.
Dar tot am creionul in mana...
Ma imbata mireasma ciresilor
de mai, dar este iarna.
Vreau sa ma arunc in zapada,
dar... de ce imi vine sa urlu?
A trecut un minut, si nu mai
stiu ce vreau.
Atate mii de cuvinte asezate, doar
intr-o singura propozitie...
Ma intreb daca scriu, sau poate
visez cu ochii deschisi.
Ah!... Iar am uitat.
Am uitat ca...
Sunt un zapacit.
Incerc sa scriu, sau sa povestesc
un gand absurd...
Dar stau si ma gandesc, ca poate,
nu gandul e absurd - ci eu.
Ma doare capul si nu mai inteleg
nimic.
Nu mai inteleg nici macar daca
ma doare capul, sau gandesc prea mult.
Aau!! Imi explodeaza capul!
Incep sa-mi curga lacrimile fara
nici macar un motiv...
Oare plang?
Poate daca ma duc si scriu
in alta parte... ma vio descotorosi
de aceste sentimente inutile.
Dar daca nu sentimentele sunt...
Bum! Nu stiu unde am cazut
asa, deodata, fara nici macar
sa mai clipesc.
Dar tot am creionul in mana...
Ma imbata mireasma ciresilor
de mai, dar este iarna.
Vreau sa ma arunc in zapada,
dar... de ce imi vine sa urlu?
A trecut un minut, si nu mai
stiu ce vreau.
Atate mii de cuvinte asezate, doar
intr-o singura propozitie...
Ma intreb daca scriu, sau poate
visez cu ochii deschisi.
Ah!... Iar am uitat.
Am uitat ca...
Sunt un zapacit.
sâmbătă, 5 decembrie 2009
La lustruit ghete !!
V-ati pregatit pentru diseara? Trebuie sa lustruim ghetele, sau cel putin sa lustruim papucii. Asta seara va veni Mos Nicolaie, iar noi trebuie sa asteptam "cuminti" sa vedem ce ne aduce.
Eu incep sa ma gandesc ca daca ii las o doza de bere si niste ciocolata, pe langa nuielusa care nu poate fi evitata poate mai apare si un cadou.
joi, 3 decembrie 2009
The real ME?!
Ce pot spune altceva inafara ca, la mine, poeziile, au un stil ciudat de a se "naste". De exemplu aseara, in timp ce incercam sa dorm, am fost "lovit", in cap, de un "glont" al inspiratiei care mi-a lasat mintea "gravida". Acesta este "pruncul" care a "primit viata" doar acum cateva ore:
Adevaratul eu
As vrea sa pot, sa cred,
Ca pot sa plutesc printre nori,
Ca pot picta cu sunete dulci de pian,
Ca pot... sa mai visez.
M-am saturat, sa mai vreau,
Sa arat a ceva ce nu sunt,
Sa vorbesc doar cum vor altii,
Sa nu fiu... eu.
Ma intreb. Daca? Oare?
Voi putea colora cu lumina?
Voi putea face o inima sa zambeasca?
Voi putea... sa fiu eu... cu-adevarat?
Inteleg... intr-un sfarsit crudul adevar,
Ca oamenii uita sa mai zambeasca,
Ca sunt... doar un visator.
Dar asta nu inseamna ca nu pot fi... eu.
Adevaratul eu
As vrea sa pot, sa cred,
Ca pot sa plutesc printre nori,
Ca pot picta cu sunete dulci de pian,
Ca pot... sa mai visez.
M-am saturat, sa mai vreau,
Sa arat a ceva ce nu sunt,
Sa vorbesc doar cum vor altii,
Sa nu fiu... eu.
Ma intreb. Daca? Oare?
Voi putea colora cu lumina?
Voi putea face o inima sa zambeasca?
Voi putea... sa fiu eu... cu-adevarat?
Inteleg... intr-un sfarsit crudul adevar,
Ca oamenii uita sa mai zambeasca,
Ca sunt... doar un visator.
Dar asta nu inseamna ca nu pot fi... eu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Va multumesc pentru vizita!!!